Tucidide. Bustul lui Tucidide, aflat la Royal Ontario Museum.
Tucidide (greacă Θουκυδίδης, Thoukudídês, cca 460-398 î.Hr., fiul lui Oloros) a fost un om politic și istoric atenian, autor al unei vaste monografii asupra Războiului peloponesiac, desfășurat între Atena (ajutată de Liga de la Delos) și Sparta (împreună cu aliatele ei) în cea de-a doua jumătate a secolului V î.Hr. Tucidide este implicat direct în evenimentele pe care le relatează, fiind strateg al Atenei. "Istoria Războiului Peloponesiac" prezintă informații importante pe care autorul ni le oferă, dând în același timp dovadă de o superioară pătrundere și de imparțialitate, ceea ce îl ridică în rândul celor mai de seamă reprezentanți ai istoriografiei din toate timpurile. Tucidide este cunoscut pentru importantul său text istoric despre războiul peloponesiac, care spre deosebire de stilul povestirilor istorice de înainte, era structurat în ordine cronologică, subiectul fiind abordat direct.
Plato. Plato (/ˈpleɪtoʊ/; Greek: Πλάτων Plátōn "broad"pronounced [plá.tɔːn] in Classical Attic; 428/427 or 424/423 – 348/347 BCE) was a philosopher, as well as mathematician, in Classical Greece.
Sofocle. Sofocle (Greacă veche Σοφοκλῆς-Sofokles - n. cca. 496 î.Hr. - d. 406 î.Hr.) a fost un poet tragic grec.
Împreună cu Eschil și Euripide a pus bazele tragediei clasice grecești[1]. Aduce însemnate inovații în tehnica teatrală: renunțarea la conexiunea trilogiei prin crearea de piese independente, mărirea numărului choreuților de la 12 la 15, introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, importanța acordată decorului și costumelor[1]. Opera marelui poet tragic, continuator al lui Eschil, cuprinde peste 120 de piese[2] (după diverse păreri și izvoare, numărul pieselor e de 123, 130, 133, ba chiar și de 140), dintre care ne-au mai rămas în întregime numai șapte. Viața și caracterul[modificare | modificare sursă] Platon. Platon (Greacă: Πλάτων; Plátōn) (n. cca. 427 î.Hr. — d. cca. 347 î.Hr.) a fost un filozof al Greciei antice, discipol al lui Socrate și învățător al lui Aristotel.
Împreună cu aceștia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a fost interesat de matematică, a scris dialoguri filozofice și a pus bazele Academiei din Atena, prima instituție de învățământ superior din lumea occidentală. Biografie[modificare | modificare sursă] S-a născut într-o familie aristocratică, la Atena sau pe insula Egina, având ca tată pe Ariston (descendent al regelui Codros) și ca mamă pe Perictione (care provenea dintr-o familie înrudită cu Solon). Numele de naștere al său era Aristocles; Platon a fost o poreclă primită datorită pieptului său lat. La 20 de ani îl cunoaște pe Socrate, rămânând alături de el vreme de 8 ani, până la moartea acestuia. Refugiat o vreme la Megara, se bucură de prezența lui Euclid, alt discipol al lui Socrate.
Euripide. Euripide, bust Euripide (n. 480 î.Hr. - d. 406 î.Hr.) a fost un poet tragic grec.
Aristotel l-a supranumit „poetul tragic prin excelență”. Alături de Eschil și Sofocle, Euripide face parte din celebra triadă a poeților dramatici eleni, care au pus bazele tragediei clasice. Influențat într-o oarecare măsură de Protagoras, Euripide a împărtășit unele concepții ale sofiștilor. Din vasta operă a lui Euripide (circa 90 de piese) s-au păstrat 17 tragedii și o dramă satirică (între care „Ion, Ifigenia în Aulis, Troienele, Rugătoarele, Fenicienele, Heraclizii, Oreste, Hecuba, Medeea”.) Euripide a fost totodată un inovator al teatrului antic grec: a restrâns în continuare rolul corului și a adus, alături de elementele tragice, și elemente comice, prevestind astfel drama.
Herodot. Herodot şi Tucidide Bustul lui Herodot din Bodrum, orașul său natal Herodot din Halicarnas/Halikarnassos (greacă: Ήροδοτος, Herodotos, n. 484 î.Hr. - d. cca. 425 î.Hr.) a fost un istoric grec.
Herodot este considerat părintele disciplinei istoriei, prin modul în care a tratat evenimentele pe care le-a consemnat în scrierile sale. Până la el evenimentele erau tratate în cronici sau epopei. Este cunoscut pentru scrierile sale despre conflictul greco-persan, precum și pentru descrierile oamenilor și locurilor vizitate. S-a născut într-o familie aristocratică din orașul Halicarnas (în greacă Halikarnassos, azi Bodrum, Turcia). Opera[modificare | modificare sursă] Fragment din "Istorii" de Herodot. Hippocrate. Hipocrat din Cos - Bust aflat în "Galleria degli Uffizi", Florenţa Hipocrat, Hipocrate sau Hippocrates din Cos (n. cca. 460 î.Hr. pe insula Cos din Arhipelagul insulelor Sporade, d. cca. 370 î.Hr. în localitatea Larissa din Tessalia) a fost cel mai vestit medic al Greciei antice și este considerat părintele medicinei.
Numele lui este legat de Jurământul lui Hipocrat, un adevărat codice moral al unui medic în exercitarea profesiunii sale, jurământ prestat și în zilele noastre în multe universități de către absolvenții facultăților de medicină. Viața[modificare | modificare sursă] Născut într-o familie ce aparținea cultului lui Esculap (gr. Asclepios), zeul grec al medicinei, Hipocrat învață medicina sacerdotală și anatomia de la tatăl său, Heraclid.
Activitatea[modificare | modificare sursă] Hipocrat, recunoscut ca bun practician, a făcut și o serie de inovații medicale. Seneca the Younger. Archimedes. Archimedes of Syracuse (Greek: Ἀρχιμήδης; c. 287 BC – c. 212 BC) was a Greek mathematician, physicist, engineer, inventor, and astronomer.[1] Although few details of his life are known, he is regarded as one of the leading scientists in classical antiquity.
Among his advances in physics are the foundations of hydrostatics, statics and an explanation of the principle of the lever. He is credited with designing innovative machines, including siege engines and the screw pump that bears his name. Modern experiments have tested claims that Archimedes designed machines capable of lifting attacking ships out of the water and setting ships on fire using an array of mirrors.[2] Pythagoras. Sophocles. Life[edit] A marble relief of a poet, perhaps Sophocles Sophocles, the son of Sophilus, was a wealthy member of the rural deme (small community) of Colonus Hippius in Attica, which was to become a setting for one of his plays, and he was probably born there.[2][6] He was born a few years before the Battle of Marathon in 490 BC: the exact year is unclear, although 497/6 is the most likely.[2][7] Sophocles was born into a wealthy family (his father was an armour manufacturer) and was highly educated.
Sophocles' first artistic triumph was in 468 BC, when he took first prize in the Dionysia theatre competition over the reigning master of Athenian drama, Aeschylus.[2][8] According to Plutarch, the victory came under unusual circumstances. Aristotle. Aristotle's views on physical science profoundly shaped medieval scholarship.
Diogenes Laërtius. Xenophon. Socrates. Socrates (/ˈsɒkrətiːz/;[2] Greek: Σωκράτης [sɔːkrátɛːs], Sōkrátēs; 470/469 – 399 BC)[1] was a classical Greek (Athenian) philosopher credited as one of the founders of Western philosophy. He is an enigmatic figure known chiefly through the accounts of classical writers, especially the writings of his students Plato and Xenophon and the plays of his contemporary Aristophanes.
Plato's dialogues are among the most comprehensive accounts of Socrates to survive from antiquity, though it is unclear the degree to which Socrates himself is "hidden behind his 'best disciple', Plato".[3] Through his portrayal in Plato's dialogues, Socrates has become renowned for his contribution to the field of ethics, and it is this Platonic Socrates who lends his name to the concepts of Socratic irony and the Socratic method, or elenchus. Socratic problem.