background preloader

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.[1] Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară. Biografie Data și locul nașterii Familia Familia Eminescu Copilăria Promoţia 1864 a gimnaziului din Cernăuţi. Sufleor și copist

Mihai Eminescu - Poezii, Biografie completa, opera, fotografii, poze, audio, carti audio, inregistrari Autor:Mihai Eminescu Bine ați venit la Wikisource! Dacă doriți să contribuiți vă invităm să vă înregistrați, iar dacă aveți nelămuriri adresați-vă Scriptoriului. Am dori să știm părerea dvs. privind pagina noastră. Vă puteți exprima opinia în cadrul Cărții de oaspeți! Autor:Mihai Eminescu Salt la: navigare, căutare Mihai Eminescu, poet român Cuprins [ascunde] Opere[modifică] Poezie[modifică] După an[modifică] 1866[modifică] 1867[modifică] 1868[modifică] 1869[modifică] 1870[modifică] 1871[modifică] 1872[modifică] 1873[modifică] 1874[modifică] 1875[modifică] 1876[modifică] 1877[modifică] 1878[modifică] 1879[modifică] 1880[modifică] 1881[modifică] 1882[modifică] 1883[modifică] 1884[modifică] 1885[modifică] Sara pe deal 1886[modifică] 1887[modifică] Din volumul Poesii (1884)[modifică] Prima ediţie a volumului „Poesii” Din periodice[modifică] Poezii publicate postum[modifică] Poeme originale de inspirație folclorică[modifică] Proză[modifică] Basme în proză[modifică] Proză antumă[modifică] Proză postumă[modifică] Corespondență[modifică] Categorii: Acțiuni

Mihai Eminescu Lista completă Sara... sara... sfânta şi limpedea mare îşi întinde pânzăriile transparente de azur sub luna care-n nălţimea depărtată a cerului trece ca un mare măr de aur neţinut de nimic în eterul albastru... pustiile Nubiei lucesc verziu-sur ca câmpii de gheaţă pe care a căzut o ninsoare uşoară şi Memfis, divina Memfis, îşi ridică colosalele ei zidiri ninse de lună în depărtarea ţării... pare că-ntr-o noapte de vară ar fi nins deodată o pulbere de diamant peste toată lumea şi urmele acelei străluciri ar fi muiat şi-ndulcit aerul cel dulce al Egipetului, şi numai Nilul îşi leagănă mişcătoarele şi lungile lui maluri de papură pintre care curg oglinzile lui mari, care reflectă lumea cerului şi parecă apele lui, mişcându-se una peste alta ca linţolii de cristal mişcător, sună în adânc cântarea cântărilor. Mihai Eminescu în Avatarii faraonului TlàAdăugat de Dan Costinaş Comentează! Mihai Eminescu în Geniu pustiuAdăugat de Dan Costinaş Comentează! O călărire în zori [...] Comentează! Demonism

Librăria Mihai Eminescu Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" Oradea Mihai Eminescu « my heart to your heart Mihai Eminescu, fotografie de Jean Bieling, Botoşani, 1887-1888 Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani sau Ipotești – d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. 15 ianuarie, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale începând cu 2011 odată cu ziua poetului Mihai Eminescu, în urma unei legi promulgate în decembrie 2010. În multe dintre articolele sale Eminescu a comentat lucrările parlamentare pe care le considera „o farsă constituțională”. După ce parlamentarii își pierdeau timpul cu discursuri politice de fațadă, la sfârșitul sesiunii parlamentare ajungeau ca într-o singură ședință, de la ora 9 seara și până la ora 2 după miezul-nopții, să voteze bugetul statului, bugetul armatei, legea responsabilității ministeriale, rezilierea contractului monopolului tutunului, etc. sursa

Related: