Arad. Arad (în maghiară Arad, în germană Arad, în sârbă Арад/Arad, în limba bulgarilor bănățeni Арад/Arad) este reședința și cel mai mare oraș al județului Arad, situat pe cursul inferior al râului Mureș, vestul României. Municipiul se află la limita regiunilor istorice Crișana și Banat. La recensământul din anul 2011 Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic.
Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce privește industria, și este de asemenea un nod important în transporturile feroviare, rutiere, având și aeroport. În privința religiei ortodoxe orașul Arad este reședința scaunului Arhiepiscopal al Aradului. Istorie[modificare | modificare sursă] Perioada medievală[modificare | modificare sursă] Perioada modernă[modificare | modificare sursă] Perioada interbelică[modificare | modificare sursă] Harta Aradului din anul 1897 Piaţa "Avram Iancu"-secolul XIX. Suceava. Suceava este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Suceava (România). Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Timp de două veacuri a fost capitală a principatului Moldova, iar între 1774–1918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei).
Alte nume[modificare | modificare sursă] în germană Sotschen, în poloneză Suczawa[3], maghiară Szucsáva, idiș שאָץ Șoț, ucraineană Сучава (Sučava) în germana veche Sedschopff[4] Geografie[modificare | modificare sursă] Localizare[modificare | modificare sursă] Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Municipiul Suceava este reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu același nume, fiind localizat în partea central-estică a sa.
Orașe apropiate[modificare | modificare sursă] Iași. Municipiul Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor; istoric Jassy sau Iassy) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iașii au fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918. Conform datelor recensământului din anul 2011, municipiul Iași număra 290.442 de locuitori și era astfel al patrulea oraș ca mărime din România. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori. Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Etimologie[modificare | modificare sursă] O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium[8]. În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askâi Torg.
Istorie[modificare | modificare sursă] Gh. Piatra Neamț. Piatra Neamț ( germană: Kreuzburg an der Bistritz, maghiară: Karácsonkő ) este un municipiu situat pe valea Bistriței în nord-estul României, reședință a județului Neamț. Având la nivelul anului 2011[A] o populație de 85.055 de locuitori[3] , orașul din punct de vedere industrial este al doilea centru al județului după municipiul Roman[necesită citare].
Localitatea fost declarată reședința Regiunii de dezvoltare Nord-Est[4]. Istorie[modificare | modificare sursă] Cele mai vechi urme de locuire umană - ce datează din Preistorie- se regăsesc pe teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cerenegura - spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.).[5] Antichitatea este reprezentată - inițial - prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia.
Pitești. Pitești este reședința și cel mai mare oraș al județului Argeș din regiunea istorică Muntenia, România. Localitatea are statutul de municipiu și renumele de orașul lalelelor[3], aici fiind găzduit anual un important festival intitulat Simfonia Lalelelor. La recensământul din anul 2011, Pitești avea o populație de 155.383 de locuitori, fiind al treisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Istorie[modificare | modificare sursă] Timpuri străvechi[modificare | modificare sursă] Istorie medievală și modernă[modificare | modificare sursă] Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Ea mai este confirmată, la 27 august 1582, atunci când se face referire la organizarea orășenească a comunității, condusă de un județ și de 12 pârgari.
Pitești în anul 1793 Până în 1746, Piteștiul, avea șapte-opt biserici, iar numărul caselor ajunsese la 250, estimându-se că ar fi adăpostit 1.250 de locuitori. Sibiu. Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș. Geografie[modificare | modificare sursă] Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin. Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional.
Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest. Climă[modificare | modificare sursă] Panoramic al reliefului din zona Sibiului Precipitații[modificare | modificare sursă] Timișoara. Timișoara este reședința și cel mai mare oraș al județului Timiș din regiunea istorică Banat, vestul României. În anul 2011, având 319.279 locuitori, era al treilea oraș ca populație din România. Numele localității vine de la râul Timiș (trecând actualmente la sud de municipiu), numit de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus.
Alte denumiri[modificare | modificare sursă] În graiul bănățean Cimișoara, în germană Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar, în maghiară Temesvár, în sârbă Темишвар/Temišvar, în limba bulgarilor bănățeni Timišvár; în traducere (lb. maghiară): „Cetatea de pe Timiș”) Geografie[modificare | modificare sursă] Timișoara este situată în sud-estul Câmpiei Panonice (respectiv în sudul Câmpiei de Vest), în zona de divagare a râurilor Timiș și Bega. Apele celor două râuri au format aici un ținut foarte mlăștinos și frecvent inundat. Ora locală este ora oficială a României, și anume Ora Europei de Est. Climă[modificare | modificare sursă] Cu o zi înainte, dr. Constanța. Constanța (greacă :Tομή Tomí, latină: Tomis Constantiana, în italiană și, din ea, în alte limbi latine Constanza, bulgară :Кюстенджа, turcă :Köstence) este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reședință a județului cu același nume și cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est.
Constanța este, alături de Cluj Napoca, orașul cu cel mai ridicat standard de viață din România.[3]Conform recensământului din anul 2011, Constanța avea 283.872 de locuitori.[2] În jurul municipiului există o arie metropolitană importantă care face din Constanța a doua zonă metropolitană a țării după București. Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României.
Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis[7]. Geografie[modificare | modificare sursă] Amplasare[modificare | modificare sursă] Brașov. Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cron∫tadt, Brastovia sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România.
Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 227.961 locuitori,[2] fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară (totuși în scădere în ultimele două decenii din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale). Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief.
Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ține aproape în fiecare an în centrul orașului. București. București este capitala României și, în același timp, cel mai populat oraș, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori (2011[4]) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În realitate Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane.[5] La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează o populație de aproximativ 430.000 de locuitori.[6] Prima mențiune a localității apare în 1459.
În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. Etimologie[modificare | modificare sursă] Geografie[modificare | modificare sursă] Imagine din satelit a Bucureștiului în 2005.