background preloader

Istorie

Facebook Twitter

Iancu de hunedoara. Ioan de Hunedoara. Ioan de Hunedoara Ioan de Hunedoara, mult mai cunoscut ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin (n. ca. 1407 - d. 1456) (în latină Ioannes Corvinus, în germană Johann Hunyadi, în maghiară Hunyadi János, în sîrbă, Janko Sibinjanin, în slovacă Ján Huňadi) a fost Ban al Severinului din 1438, Voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și Regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin.

Ioan de Hunedoara

Origini[modificare | modificare sursă] Iancu s-a născut în jurul anului 1407 într-o familie înnobilată în 1409, pentru merite deosebite de către Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei. Tatăl lui Iancu a fost un român [1], sau cuman[2] [3] Voicu/Voik/Vajk, iar bunicul se numea Șerb/Csorba [4]. Mama lui Ioan a fost Erzsébet Morzsinai (Elisabeta de Margina). Blazonul Domnia și luptele duse de Ioan de Hunedoara[modificare | modificare sursă] Ioan de Hunedoara în luptă cu husiţii; ilustrație din Cronica lui János Thuróczy . Vlad the Impaler. Vlad Țepeș. Vlad Țepeș (n. noiembrie/decembrie 1431 - d. decembrie 1476), denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.[1] Familia.

Vlad Țepeș

Considerații generale[modificare | modificare sursă] S-a născut în cetatea Sighișoara din Transilvania[2], fiind fiul lui Vlad Dracul și al unei nobile transilvănene. A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania - Cnaejna Bathory a Transilvaniei, apoi cu Jusztina Szilagyi a Moldovei și apoi cu Ilona Nelipic a Valahiei[1], verișoară a lui Matei Corvin. A avut cinci copii, patru băieți și o fată: Radu și Vlad din prima căsătorie, Mihail și Mihnea cel Rău din a doua, și Zaleska din a treia căsătorie.[1] În timpul domniei sale, Țara Românească și-a obținut temporar independența față de Imperiul Otoman. În 1453, resturile Imperiului Bizantin sunt cucerite de otomani, care obțineau astfel controlul asupra Constantinopolului (actualul Istanbul) și amenințau Europa. Mihai viteazu. Sfârsitul lui Mihai Viteazu. Mihai Viteazul. Mihai Viteazul sau Mihai Bravu (n. 1558, Târgul de Floci - d. 9 august 1601, Turda) a fost bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei, apoi Domn al Țării Românești și, pentru o perioadă (în 1600), conducător de facto al tuturor celor trei țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.

Mihai Viteazul

Originea și primii ani ai vieții[modificare | modificare sursă] În anul 1601, în timpul unei șederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a menționat pe marginea portretului aetatis XLIII, adică "în al 43-lea an al vieții", ceea ce indică drept an al nașterii lui Mihai anul 1558.[1] Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui Mihai, a murit în 1557. Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor). Ascensiunea politică[modificare | modificare sursă] Sigiliul lui Mihai Viteazul (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia)  Mircea cel Batran. Mircea cel batran. Mircea cel Bătrân. Mircea cel Bătrân (n. 1355 - d. 31 ianuarie 1418) a fost Domn al Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418.

Mircea cel Bătrân

Familia domnitorului[modificare | modificare sursă] Mircea şi Mihail în bolnița mănăstirii Cozia Radu I a avut doi fii: pe Dan, mai mare, cu doamna Ana și pe Mircea, cu doamna Calinichia. Asupra originii acesteia din urmă există mai multe păreri între istorici. Între principalele teze, sunt de amintit următoarele[3]: Doamna Calinichia este a patra fiică a cneazului Lazăr al Serbiei, potrivit unei cronici sârbești târzii (sec. al XVII-lea). Soția lui Mircea a fost doamna Mara, al cărei chip se păstrează la schitul Brădet.