Nichita Stanescu - Poezii. Nichita Stanescu partea I. Sensul iubirii. Volumul cuprinde următoarele poezii: Cântec (C-un gând foșnesc toți arborii mai pur)Adolescență (Tu ești cântecul meu de izbândă)Internaționala (Nu s-a arătat nici o cometă la nașterea lui)Câmp nouCâmpie, primăvaraMister de băiețiPe câmpul de piatrăScurtă baladăJoc cu avioaneSfârșit de bombardamentPădure arsăCând soarele viu...Dimineață marinăUltima zi de ocupațieCântec de dragoste la marginea măriiPână târziu, așteptând o fată...Joc de unuMarinăAvertismentUnui fascistMeditație de iarnăLui WotanDans pe tobeCoroană (La capătul străzilor)Sirena lui RoaităO viziune a păciiCântec (S-a fărâmat tăcerea lumii, apăsătoare, tristă)Oraș în creștereNu vă jucați cu pacea!
Nichita Stănescu despre Sensul iubirii[modificare | modificare sursă] Conform unui interviu luat la Televiziunea Română, care poate fi văzut pe web site-ul YouTube[1], Nichita Stănescu a afirmat următoarele despre volumul său de debut: O viziune a sentimentelor. O viziune a sentimentelor este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu, publicat în 1964 la Editura pentru Literatură.
Volumul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Nichita stanescu dreptul la timp. Organ al sferei « Punctul pe cuvant. Percepţia senzorială se supune în poezia lui Nichita Stănescu unui simţ integrator; el nu este numai văz, ori numai auz, ori numai miros.
Este „ochiul-timpan”, „papila-mirositoare”, unul dintre „suave organele sferei”, „invizibilul organ”, „cel fără nume fiind, / neauzul, nevăzul, / nemirosul, negustul, nepipăitul / cel dintre ochi şi timpan, / cel dintre deget şi limbă”. „…Sunt bolnav / de ceva între auz şi vedere, / de un fel de ochi, un fel de ureche / neinventată de ere”. Versurile acestea sunt luate din Elegia a zecea, care are drept motto afirmaţia iniţială, de fapt luarea în posesie a universului de către „organul ne-nveşmântat / în carne şi nervi”: „Sunt”.
Retina universului, altfel spus, este „lipită” de retina individului. Tu, Nichita… - Mircea Cartarescu. Cand am stat prima data fata-n fata cu Nichita Stanescu (ma simteam de parca as fi stat la masa cu Eminescu sau cu Baudelaire) eram la restaurantul Uniunii Scriitorilor cu prietenul meu Traian T.
Cosovei. Am fost atunci atat de intimidat de ochii albastri, foarte departati, ai lui Nichita, incat vreo jumatate de ora n-am putut scoate o vorba, lucru pe care el l-a luat drept o tacere ostila. “Batrane, gata!” NICHITA STANESCU - Opera. Nichita stanescu insigna. Poezie - La o margine de Nichita Stănescu. Referate la orice materie.
Nichita stanescu invitatie catre o nimfa. Nichita Stanescu Videos and Lyrics. Romaneasca - Poezii ale poetilor romani. Opere imperfecte. Epica Magna. Epica Magna este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1978.
Volumul conține poeziile: Descrierea lui APeanRoata cu o singură spițăClipa cea repedeAmintiri de când eram piatrăRespirarea aerului de sub aripăPrăbușirea unui vultur într-un omFinishColinda colindelorAnatomia, fiziologia și spiritulFulgerul și frigulO confesiuneA muri în zborMetamorfozeleDezîmblânzireaRosinantaStarea pe locCina generalăBlestemat, ah, ochi de piatră]Fiziologia unui sentimentAutoportretDe ce? Clar De Inima - Nichita Stanescu. Belgradul în cinci prieteni. În dulcele stil clasic. Un pământ numit România. Necuvintele. Necuvintele este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1969.
Volumul cuprinde poeziile: Pean (Ce ești tu, A? Pierderea ochiuluiLupta lui Iacob cu îngerul sau despre ideea de "tu"Lupta ochiului cu privireaLupta inimii cu sângeleAm dormit pe un tăiș de sabie, ososArta poetică (Sunt așteptat de către o ventuză)|Arta poeticăMim (Prea repede se schimbă ceea ce numim)|MimRâsu' plânsu'Zicere (Orice om prost este o gratie)Memoria asasinăEra o muzică presatăBruscă vorbireCântec în doiCine cea de taină (Casă cu ziduri mișcate)|Cine cea de tainăLași mirosul tău în aer)Mânie lentăBufonul și moarteaÎn grădina GhetsimaniContemplațieOdă bucuriei (Vino tu stare măreață a sufletului)Inscripție nedescifratăCe este viața?
Când începe și încotro se îndreaptă? Oul și sfera. Viaţa Românească 8-9 / 2008 - NICHITA SAU METAPOEZIA PERIOADEI ROŞII. CONVERTIREA TOTALITARULUI ÎN UNU. Noua poezie postbelică românească (precum şi cea germană din România) s-a născut abia după ce a început să se manifeste „dezgheţul” (1960/61) şi, mai ales, după 1965, când Ceauşescu, din motive ce ţineau de strategiile politice, a liberalizat ţara şi a permis pluralitatea stilurilor în literatură (tradiţia literară interbelică, interzisă, precum şi literatura occidentală au putut fi iarăşi receptate).
La început, modernismul a fost doar imitat. Stilul propriu al generaţiei ’60 a apărut din combinaţia modernismului şi autohtonismului cu influenţe ale propriei avangarde, totul în tensionatul „joc de-a v-aţi ascunselea” cu metafora (şi cenzura). Nichita Stănescu – Interviu integral cu Poetul-Soldat. Nichita Stanescu - Noduri si semne - Doina Rusti. Fragment din manual de Limba şi literatura română, clasa a XI-a, Editura Teora, 2002 Nichita Stănescu: Noduri şi semne pe scurt Nichita Stănescu face parte din generaţia poeţilor de la 1960, anul în care are loc un reviriment în poezia română.Scrierile sale evoluează de la volumele de debut (Sensul iubirii; O viziune a sentimentelor) spre cele ale maturităţii (11 elegii) şi apoi spre perioada sintezelor (din Noduri şi semne), conservând o trăsătură esenţială: convertirea emoţiilor în imagini alegorice, asamblate într-o metaforă totală.De asemenea, Nichita Stănescu instituie simboluri care îi configurează viziunea poetică.
Dialog pe marginea textului Poeziile selectate mai sus fac parte din ultimul volum de versuri publicat în timpul vieţii poetului, adică în anul 1982. Pornind de la acestă teză, comparaţi textul următor cu poezia Semn 21.