Nichita Stanescu - Poezii. Nichita Stanescu partea I. Sensul iubirii. Volumul cuprinde următoarele poezii: Cântec (C-un gând foșnesc toți arborii mai pur)Adolescență (Tu ești cântecul meu de izbândă)Internaționala (Nu s-a arătat nici o cometă la nașterea lui)Câmp nouCâmpie, primăvaraMister de băiețiPe câmpul de piatrăScurtă baladăJoc cu avioaneSfârșit de bombardamentPădure arsăCând soarele viu...Dimineață marinăUltima zi de ocupațieCântec de dragoste la marginea măriiPână târziu, așteptând o fată...Joc de unuMarinăAvertismentUnui fascistMeditație de iarnăLui WotanDans pe tobeCoroană (La capătul străzilor)Sirena lui RoaităO viziune a păciiCântec (S-a fărâmat tăcerea lumii, apăsătoare, tristă)Oraș în creștereNu vă jucați cu pacea!
Nichita Stănescu despre Sensul iubirii[modificare | modificare sursă] Conform unui interviu luat la Televiziunea Română, care poate fi văzut pe web site-ul YouTube[1], Nichita Stănescu a afirmat următoarele despre volumul său de debut: ^ YouTube - Nichita Stanescu - prim plan. O viziune a sentimentelor. O viziune a sentimentelor este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu, publicat în 1964 la Editura pentru Literatură.
Volumul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Volumul conține următoarele poezii: Nichita Stănescu despre O viziune a sentimentelor[modificare | modificare sursă] Conform unui interviu luat la Televiziunea Română, care poate fi văzut pe web site-ul YouTube la [1], Nichita Stănescu a afirmat următoarele despre al doilea volum al său de poezii: Nichita stanescu dreptul la timp. Organ al sferei « Punctul pe cuvant. Percepţia senzorială se supune în poezia lui Nichita Stănescu unui simţ integrator; el nu este numai văz, ori numai auz, ori numai miros. Este „ochiul-timpan”, „papila-mirositoare”, unul dintre „suave organele sferei”, „invizibilul organ”, „cel fără nume fiind, / neauzul, nevăzul, / nemirosul, negustul, nepipăitul / cel dintre ochi şi timpan, / cel dintre deget şi limbă”.
„…Sunt bolnav / de ceva între auz şi vedere, / de un fel de ochi, un fel de ureche / neinventată de ere”. Versurile acestea sunt luate din Elegia a zecea, care are drept motto afirmaţia iniţială, de fapt luarea în posesie a universului de către „organul ne-nveşmântat / în carne şi nervi”: „Sunt”. Retina universului, altfel spus, este „lipită” de retina individului. E un mod de a sugera absorbţia lacomă a lumii: de fapt, nu de a sugera, ci de a arăta. Dar forma conţine ea însăşi, în poezia lui Nichita Stănescu, semnele esenţei. Raze umile în sferă: o vamă de raze, un trup de raze, un decor de raze. Tu, Nichita… - Mircea Cartarescu | Poezii si Versuri. Cand am stat prima data fata-n fata cu Nichita Stanescu (ma simteam de parca as fi stat la masa cu Eminescu sau cu Baudelaire) eram la restaurantul Uniunii Scriitorilor cu prietenul meu Traian T.
Cosovei. Am fost atunci atat de intimidat de ochii albastri, foarte departati, ai lui Nichita, incat vreo jumatate de ora n-am putut scoate o vorba, lucru pe care el l-a luat drept o tacere ostila. “Batrane, gata!” Mi-a spus pana la urma. “Ai dreptate, sunt cel mai prost poet din lume. De-atunci, in putinele momente in care ne-am mai vazut, m-am straduit sa-i spun pe nume: tu, Nichita. NICHITA STANESCU - Opera. Nichita stanescu insigna. Poezie - La o margine de Nichita Stănescu. Referate la orice materie. Nichita stanescu invitatie catre o nimfa.
Romaneasca - Poezii ale poetilor romani. Opere imperfecte. Opere imperfecte este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1979. Volumul conține următoarele poezii: Lecția despre cubClepsidra (Vulturul avea în aripă o gaură rotundă)Oificarea caprelorPapirus cu lacuneCele patru coerențe fundamentaleTragerea cu arculMâna împăratuluiCântec liniștitPușca (Pușca este compusă din trei părți)Noapte bună ( - De ce n-ai mâini? Format:Nichita OIP. Epica Magna. Epica Magna este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1978. Volumul conține poeziile: Descrierea lui APeanRoata cu o singură spițăClipa cea repedeAmintiri de când eram piatrăRespirarea aerului de sub aripăPrăbușirea unui vultur într-un omFinishColinda colindelorAnatomia, fiziologia și spiritulFulgerul și frigulO confesiuneA muri în zborMetamorfozeleDezîmblânzireaRosinantaStarea pe locCina generalăBlestemat, ah, ochi de piatră]Fiziologia unui sentimentAutoportretDe ce?
Belgradul în cinci prieteni. Belgradul în cinci prieteni este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1969. Volumul cuprinde următoarele poezii A cumpăra un câineVitrificare (A început să se vadă prin tine)Frica (Eu aș putea s-o omor)Străfund de ochiFeding (Ah, cât de fericiți am fost noi doi)Poetul ca și soldatulRitual (Plâng în fața cifrei cinci)Caleașca pentru fluturiPuțină sticlă coloratăPe cel mai desTragere la sorți (Tragem la sorți)După întoarcereCe fel de tren Format:Nichita BÎCP. În dulcele stil clasic. Un pământ numit România. Un pământ numit România este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1969 la Editura Militară din București. Volumul conține următoarele poezii: Format:Nichita UPNR. Necuvintele. Necuvintele este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1969. Volumul cuprinde poeziile: Pean (Ce ești tu, A?
Pierderea ochiuluiLupta lui Iacob cu îngerul sau despre ideea de "tu"Lupta ochiului cu privireaLupta inimii cu sângeleAm dormit pe un tăiș de sabie, ososArta poetică (Sunt așteptat de către o ventuză)|Arta poeticăMim (Prea repede se schimbă ceea ce numim)|MimRâsu' plânsu'Zicere (Orice om prost este o gratie)Memoria asasinăEra o muzică presatăBruscă vorbireCântec în doiCine cea de taină (Casă cu ziduri mișcate)|Cine cea de tainăLași mirosul tău în aer)Mânie lentăBufonul și moarteaÎn grădina GhetsimaniContemplațieOdă bucuriei (Vino tu stare măreață a sufletului)Inscripție nedescifratăCe este viața?
Când începe și încotro se îndreaptă? Laț (Pe bordul alb și gri de piatră)Mâncătorul de libeluleCine sunt eu? Care-i locul meu în Cosmos? Format:Nichita NC. Oul și sfera. Oul și sfera este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1967. PlonjeuCântecToamnăDouăsprezece noaptea, cu dorCântecDestinÎn gol de curțiA mirosi o floareCeas cu lunăSincopăRitualRitual de iarnăFerigiCântecMoartea fertilăConfundareArta scrisuluiInvocareFrunză verde de albastruText pe o piatrăScrisulUrletulInvidieCântecFoamea de cuvinteSpunereMâna cu cinci degeteChiron, părintele centaurilorOrologiu cu statuiCântecPeretePeisaj finalCătre iarnăPărându-mi rău de adolescențăNinge cu ochiÎngerul cu o carte în mâiniTransparentele aripiÎnger refuzat de păsăriTinerii (Imagini din Franța)Președintele Baudelaire.
Viaţa Românească 8-9 / 2008 - NICHITA SAU METAPOEZIA PERIOADEI ROŞII. CONVERTIREA TOTALITARULUI ÎN UNU. Noua poezie postbelică românească (precum şi cea germană din România) s-a născut abia după ce a început să se manifeste „dezgheţul” (1960/61) şi, mai ales, după 1965, când Ceauşescu, din motive ce ţineau de strategiile politice, a liberalizat ţara şi a permis pluralitatea stilurilor în literatură (tradiţia literară interbelică, interzisă, precum şi literatura occidentală au putut fi iarăşi receptate). La început, modernismul a fost doar imitat. Stilul propriu al generaţiei ’60 a apărut din combinaţia modernismului şi autohtonismului cu influenţe ale propriei avangarde, totul în tensionatul „joc de-a v-aţi ascunselea” cu metafora (şi cenzura).
Mai ales cel care s-a ridicat deasupra tuturor, Nichita Stănescu (1933-1983), precum şi metalimbajul său, au făcut şcoală. I s-au alăturat Cezar Baltag (1938-1997), Marin Sorescu (1936-1997) şi Ilie Constantin (*1939), apoi Ana Blandiana. Un spaţiu interior în care se poate dialoga cu morţii (ca la Celan sau Rilke): Un fel de zombi, de mort, deci: Nichita Stănescu – Interviu integral cu Poetul-Soldat.
Nichita Stanescu - Noduri si semne - Doina Rusti. Fragment din manual de Limba şi literatura română, clasa a XI-a, Editura Teora, 2002 Nichita Stănescu: Noduri şi semne pe scurt Nichita Stănescu face parte din generaţia poeţilor de la 1960, anul în care are loc un reviriment în poezia română.Scrierile sale evoluează de la volumele de debut (Sensul iubirii; O viziune a sentimentelor) spre cele ale maturităţii (11 elegii) şi apoi spre perioada sintezelor (din Noduri şi semne), conservând o trăsătură esenţială: convertirea emoţiilor în imagini alegorice, asamblate într-o metaforă totală.De asemenea, Nichita Stănescu instituie simboluri care îi configurează viziunea poetică.
Dialog pe marginea textului Poeziile selectate mai sus fac parte din ultimul volum de versuri publicat în timpul vieţii poetului, adică în anul 1982. Pornind de la acestă teză, comparaţi textul următor cu poezia Semn 21. Contextul liric al celor două poezii este asemănător şi ilustrativ pentru opera lui Nichita Stănescu. Exerciţiu de învăţare A. B. 1. 2. 3. Ca un măr. El 4. 5.