Nichita Stanescu

TwitterFacebook
Get flash to fully experience Pearltrees

Sensul iubirii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sensul_iubirii Sensul iubirii este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu , publicat în 1960 la E.S.P.L.A., în colecția „Luceafărul”. Sensul iubirii este volumul de debut editorial al poetului, debutul absolut producându-se în revistele „ Tribuna” , nr. 6, din 17 martie 1957, și în „ Gazeta literară ”, nr. 12, din 21 martie 1957. Volumul cuprinde următoarele poezii: Cântec (C-un gând foșnesc toți arborii mai pur) Adolescență (Tu ești cântecul meu de izbândă) Internaționala (Nu s-a arătat nici o cometă la nașterea lui) Câmp nou Câmpie, primăvara Mister de băieți Pe câmpul de piatră Scurtă baladă Joc cu avioane Sfârșit de bombardament Pădure arsă Când soarele viu...
http://ro.wikipedia.org/wiki/O_viziune_a_sentimentelor

O viziune a sentimentelor

O viziune a sentimentelor este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu , publicat în 1964 la Editura pentru Literatură. Volumul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor . Volumul conține următoarele poezii: Lauda omului Continuitate Geneza Vârsta de aur a dragostei Leoaică tânără, iubirea Îmbrățișarea Visul unei nopți de iarnă Amfion, contructorul Mișcare în sus De-a sufletul Sunt un om viu Cântec Poveste sentimentală Ploaie în luna lui Marte Viața mea se iluminează Mi-amintesc cu uimire Oră fericită Epilog la lumea veche Cântec Cu o ușoară nostalgie La-nceputul serilor Dansul Cântec fără răspuns Clar de inimă Sfârșit de anotimp Emoție de toamnă Poetul și dragostea Cântec de om Spre Andromeda [ modificare ] Nichita Stănescu despre O viziune a sentimentelor Conform unui interviu luat la Televiziunea Română , care poate fi văzut pe web site-ul YouTube la [1] , Nichita Stănescu a afirmat următoarele despre al doilea volum al său de poezii:
Percepţia senzorială se supune în poe­zia lui Nichita Stănescu unui simţ integrator; el nu este numai văz, ori nu­mai auz, ori numai miros. Este „ochiul-timpan”, „papila-mirositoare”, unul din­tre „suave organele sferei”, „invizibilul organ”, „cel fără nume fiind, / neauzul, nevăzul, / nemirosul, negustul, nepipăitul / cel dintre ochi şi timpan, / cel dintre deget şi limbă”. „…Sunt bol­nav / de ceva între auz şi vedere, / de un fel de ochi, un fel de ureche / neinventată de ere”. Versurile acestea sunt luate din Elegia a zecea , care are drept motto afirmaţia iniţială, de fapt luarea în posesie a universului de către „or­ganul ne-nveşmântat / în carne şi nervi”: „Sunt”.

Organ al sferei « Punctul pe cuvant

http://costintuchila.wordpress.com/2009/02/14/organ-al-sferei-2/
Cand am stat prima data fata-n fata cu Nichita Stanescu (ma simteam de parca as fi stat la masa cu Eminescu sau cu Baudelaire) eram la restaurantul Uniunii Scriitorilor cu prietenul meu Traian T. Cosovei. Am fost atunci atat de intimidat de ochii albastri, foarte departati, ai lui Nichita, incat vreo jumatate de ora n-am putut scoate o vorba, lucru pe care el l-a luat drept o tacere ostila. “Batrane, gata!” http://poezii.itbox.ro/mircea-cartarescu/tu-nichita.html

Tu, Nichita… - Mircea Cartarescu | Poezii si Versuri

http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/s/nichita-stanescu-8zudtzd/clar-de-inima-6zutdpt.html Orele plutesc pe langa umarul tau, sfere-albastre, si-ntre ele e Saturn. Si cum se duc, se micsoreaza mai înserat si mai nocturn. Nu-mi pare rau, nu-ti pare rau de ele. Dreapta cum stai, trecerea lor copilaroasa-aproape si suava luceste-n ochiul tsu nemiscator. Si uit de ele, uiti si tu de ele, si-n întunericul odaii se aprind, se sting, se-aprind, se sting ochii prelungi ai tai, murind, reînviind. Adaugat de : Adelydda

Clar De Inima - Nichita Stanescu

Noua poezie postbelică românească (precum şi cea germană din România) s-a născut abia după ce a început să se manifeste „dezgheţul” (1960/61) şi, mai ales, după 1965, când Ceauşescu, din motive ce ţineau de strategiile politice, a liberalizat ţara şi a permis pluralitatea stilurilor în literatură (tradiţia literară interbelică, interzisă, precum şi literatura occidentală au putut fi iarăşi receptate). La început, modernismul a fost doar imitat. Stilul propriu al generaţiei ’60 a apărut din combinaţia modernismului şi autohtonismului cu influenţe ale propriei avangarde, totul în tensionatul „joc de-a v-aţi ascunselea” cu metafora (şi cenzura).

Viaţa Românească 8-9 / 2008 - NICHITA SAU METAPOEZIA PERIOADEI ROŞII. CONVERTIREA TOTALITARULUI ÎN UNU

http://www.viataromaneasca.eu/arhiva/53_viata-romaneasca-8-9-2008/28_eseuri/80_nichita-sau-metapoezia-perioadei-rosii-convertirea-totalitarului-in-unu.html
Fragment din manual de Limba şi literatura română , clasa a XI-a, Editura Teora, 2002 Nichita Stănescu: Noduri şi semne pe scurt http://doinarusti.ro/nichita.htm

Nichita Stanescu - Noduri si semne - Doina Rusti