„Acasă“ nu este un cuvînt - Dilema Veche. Domiciliu instabil – o istorie subiectivă a locuirii.
Colectiv: Iudith Ardeleanu, Marius Armaşu, Mihaela Bîrlegi, Ioseph Cotnăreanu, Mişa Dumitriu, Paul Dunca, Margareta Eschenazy, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Jak Neumann, Katia Pascariu, Marius Rădulescu, David Schwartz, Lippa Segall, Pompiliu Sterian, Dorotea Weissbuch. Parteneri: FCER – DASM – Căminul „Moses Rosen“, CNDB, Gazeta de Artă Politică, MACAZ – Teatru Bar Coop, Universitatea Bucureşti. Proiect co-finanţat de AFCN. Programul „Vîrsta 4“, Asociaţia ADO în cadrul Platformei de Teatru Politic 2016. „Orice om pe-acest pămînt / Are-un drept, e lucru sfînt/ Fie el de orice rasă / Are dreptul la o casă.“ Pompiliu Sterian are 97 de ani şi este un performer constant al spectacolelor de la Căminul „Moses Rosen“. Faţă de spectacolele anterioare, Domiciliu instabil are un grad ridicat de complexitate performativă. Oana Stoica este critic de teatru. Foto: M.
MUSIQUE. CINÉMA. Et si la Roumanie devenait la Silicon Valley de l'Europe ? CUMINTENIA PAMANTULUI - ULTIMUL TREN. Paula Romanescu (coord.) - La Roumanie vue par les français d'autrefois. Colecția Biblioteca memoriei.
Anna de Noailles. Photo G.
-L. Manuel frères, 1923. signature Vue de la sépulture. La comtesse Anna-Élisabeth de Noailles, née Bibesco Bassaraba de Brancovan[1], est une poétesse et une romancière française, d'origine roumaine, née à Paris le 15 novembre 1876 et morte à Paris le 30 avril 1933. Biographie[modifier | modifier le code] Sa mère, plus jeune de 21 ans, est la pianiste grecque née à Constantinople Raluca Moussouros (ou Rachel Musurus), à qui Paderewski a dédié nombre de ses compositions.
Sa tante, la princesse Hélène Bibesco, a joué un rôle actif dans la vie artistique parisienne à la fin du XIXe siècle jusqu'à sa mort en 1902. Avec son frère aîné Constantin et sa sœur cadette Hélène, Anna de Brancovan mène une vie privilégiée. La poésie d'Anna de Noailles portera plus tard témoignage de sa préférence pour la beauté tranquille et l'exubérance de la nature des bords du lac sur l'environnement urbain dans lequel elle devra par la suite passer sa vie[3].
Anna de Noailles dans son salon en 1913. România la Salonul Internațional de Carte de la Paris. România la Salonul Internațional de Carte de la Paris România va fi prezentă, în perioada 21-24 martie 2014, la cea de a 34-a ediție a Salon du Livre, cel mai important eveniment editorial din Franța, cu un stand organizat de Institutul Cultural Român, având tema „Des livres à venir, l’avenir des livres“.
Evenimentele propuse de Institutul Cultural Român vor pune în valoare patrimoniul literar românesc și, totodată, vor oferi o perspectivă asupra evoluțiilor literare și editoriale actuale din România. Programul românesc va include dezbateri, lansări de carte și întâlniri la care vor participa editori, scriitori, traducători, profesori universitari, jurnaliști români și francezi etc., propunând publicului o ofertă culturală diversificată. Criteriile avute în vedere la alcătuirea programului și, implicit, a listei invitaților, au fost următoarele: 1. Cărți (și autorii acestora) apărute în spațiile de limbă franceză în ultimul an; 2. Cluj-Napoca 2021 - European Capital of Culture - Candidate city. Notre Association est une organisation non patrimoniale, non gouvernementale, apolitique et indépendante, avec un but profondément culturel et éducatif.
Le but de ses actions est d’assurer le bon déroulement du projet « Cluj-Napoca 2021 – Capitale Européenne de la Culture ». A cet effet, l’association préparera le dossier de candidature et déposera toutes les diligences nécessaires pour atteindre son objectif. Radio Romania International - Absorption zéro des fonds européens. La commissaire européenne à la politique régionale, Corina Creţu, se dit préoccupée par la lenteur de la mise en œuvre en Roumanie des projets pour la période 2014-2020.
L’accès aux fonds européens s’est avéré être beaucoup plus compliqué qu’on ne l’aurait cru après l’adhésion de la Roumanie à l’UE, en 2007. Le désintérêt, la bureaucratie touffue ou le détournement de l’argent communautaire ont été autant d’empêchements à la réalisation de certains projets de développement local ou régional bénéfiques pour la Roumanie. Pour les Roumains, le modèle à succès offert par l’Espagne ou le Portugal en matière d’utilisation des fonds mis à disposition par l’Union continue d’être quasi-utopique. LA RÉVOLTE DE LA VIEILLE GARDE. La Lettre des Six. Alina Gorghiu la RFI: Vlad Alexandrescu s-a compromis; e o lipsă de coerenţă la nivel guvernamental.
Domnului Ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, o scrisoare deschisă - Dilema Veche. Despre priorităţi Stimate domnule Ministru, Mă adresez dvs. în următorul context: după cum ştiţi, recent a fost promulgată legea care interzice activităţile în clădirile cu risc seismic.
Cu această ocazie, s-au închis în Bucureşti ultimele trei cinematografe cu săli de peste 350 de locuri: Patria, Studio şi CinemaPRO. Erau ultimele săli din Capitală unde mai puteai aduna un pic de public – atît cît a mai rămas pentru film românesc, european şi non-mainstream-hollywoodian. Căci foarte mult public pentru asemenea filme n-a mai rămas - după ce, în ultimii 25 de ani, din raţiuni de management catastrofal şi de privatizări dubioase, s-a distrus încetul cu încetul întreaga reţea de peste 600 de săli de cinematograf pe care o aveam în 1989. Desigur, bine că s-au închis aceste săli de vreme ce erau în pericol să cadă la primul cutremur în capul spectatorilor. Întrebarea mea, domnule ministru, este: cînd va deveni şi cinematografia o prioritate pentru decidenţii politici din România? Noi o avem. Vlad Alexandrescu, ministrul român al culturii: "în România industriile culturale au adus la bugetul statului mai mult decît industria informatică"