Vlad Țepeș. Vlad Țepeș (n. noiembrie/decembrie 1431 - d. decembrie 1476), denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.[1] Familia.
Considerații generale[modificare | modificare sursă] S-a născut în cetatea Sighișoara din Transilvania[2], fiind fiul lui Vlad Dracul și al unei nobile transilvănene. A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania - Cnaejna Bathory a Transilvaniei, apoi cu Jusztina Szilagyi a Moldovei și apoi cu Ilona Nelipic a Valahiei[1], verișoară a lui Matei Corvin. Ioan de Hunedoara. Ioan de Hunedoara Ioan de Hunedoara, mult mai cunoscut ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin (n. ca. 1407 - d. 1456) (în latină Ioannes Corvinus, în germană Johann Hunyadi, în maghiară Hunyadi János, în sîrbă, Janko Sibinjanin, în slovacă Ján Huňadi) a fost Ban al Severinului din 1438, Voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și Regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin.
Origini[modificare | modificare sursă] Iancu s-a născut în jurul anului 1407 într-o familie înnobilată în 1409, pentru merite deosebite de către Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei. Tatăl lui Iancu a fost un român [1], sau cuman[2] [3] Voicu/Voik/Vajk, iar bunicul se numea Șerb/Csorba [4]. Mama lui Ioan a fost Erzsébet Morzsinai (Elisabeta de Margina). Blazonul Domnia și luptele duse de Ioan de Hunedoara[modificare | modificare sursă] Ioan de Hunedoara în luptă cu husiţii; ilustrație din Cronica lui János Thuróczy . Iancu de Hunedoara. Mihai Eminescu. Munții Carpați. Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul Timocului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de 1500 km și o lățimea maximă de 130 km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în longitudine. Munții se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia. Carpații se înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare depășind 2000 de metri în altitudine. Hidrogen. Liniile Spectrale de Hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Este un gaz ușor inflamabil, incolor, insipid, inodor, iar în natură se întâlnește mai ales sub formă de moleculă diatomică, H2. Având masa atomică egală cu 1,00794 u.a.m. , hidrogenul este cel mai ușor element chimic. Fenomen fizic. Fenomenul fizic este transformarea de stare si forma a corpurilor, fără schimbarea compoziției substanțelor din care provin.
Substanțele se află în diferite stări fizice (solidă, lichidă, gazoasă), numite stări de agregare. Substantiv. În exemplele de mai jos substantivele sînt subliniate: Tu ești Mircea?
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.Au venit și-n țara noastră de-au cerut pămînt și apă.Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul. Din categoria substantivelor pot face parte și cuvinte care denumesc acțiuni, calități, moduri de desfășurare a acțiunilor etc., care sînt de obicei exprimate prin verbe, adjective sau adverbe. Categorizarea corectă se face ținînd cont de rolul pe care aceste cuvinte îl au în propoziție și de proprietățile lor morfologice. Exemple de astfel de substantive sînt cele subliniate în fragmentele de mai jos (nu toate substantivele au fost marcate). Teorema lui Pitagora. Teorema lui Pitagora este una dintre cele mai cunoscute teoreme din geometria plană (euclidiană).
Teorema lui Pitagora afirmă că "în orice triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei". Clima României. România are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă și iarnă.
Diferențele locale climatice se datorează mai mult altitudinii și latitudinii, respectiv mult mai puțin influențelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest și celor continentale din est. Regimul termic[modificare | modificare sursă] Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud(10°-11°C)spre nord(8,5°-9°C), variație explicabilă atât latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii ( scade cu 6° la fiecare 1000 m.) Dacia. Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de state și ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre (sud) și Carpații Păduroși (nord).
În anumite părți chiar depășeau aceste hotare: spre est peste Nistru, "înaintând până spre Bug", iar spre vest, "ajunseră până la Dunărea panonică".[1]Grecii le spuneau dacilor geți, iar romanii daci. Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista, având ca hotare: țărmul Mării Negre și Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunărea panonică și Morava - spre vest, Carpații Păduroși - spre nord, iar Muntele Haemus (lanțul Balcanilor) - spre sud. Capitala regatului era orașul Argedava.[2] Geto-dacii[modificare | modificare sursă] Inscripțiile descoperite la Histria menționează numele a doi regi geți din sec. În fața pericolului roman ajuns la Dunăre, regele Duras a cedat conducerea lui Decebal.