Merele reglează metabolismul şi greutatea corporală - Sănătate. Cu un conţinut ridicat de nutrienţi, acestea reglează metabolismul şi greutatea corporală, albesc dinœii şi satisfac pofta de dulce.
În plus, consumate zilnic, previn bolile cardiovasculare prin scăderea colesterolului din sânge, alungă astmul bronşic şi protejează împotriva cancerului de colon. Ajută digestia şi scăderea în greutate Pentru început, ar fi bine de ştiut că merele sunt o sursă excelentă de fibre, care ajută digestia şi favorizează scăderea în greutate. Din acest motiv sunt foarte indicate în curele de slăbire. Un studiu recent publicat în British Journal of Nutrition a arătat că dacă mâncăm un măr în locul unei prăjituri cu ciocolată, nivelul de zahăr din corp se echilibrează, contribuind la reglarea şi buna funcţionare a metabolismului.
Scad colesterolul Merele au cea mai mare eficienţă şi când vine vorba de micşorarea nivelului de colesterol. Luptă împotriva celulelor canceroase. Merele sunt chiar mai sanatoase decat credeau savantii. Merele sunt chiar mai sanatoase decat credeau savantii aliment, fruct, mar, piersica, polifenol, antioxidant + zoom Galerie foto (1) Celebra zicala “Un mar pe zi tine doctorul departe de tine” e mai adevarata ca oricand: un nou studiu arata ca valoarea merelor a fost subestimata.
Cercetand proprietatile mai multor tipuri de fructe – mere, piersici, nectarine -, oamenii de stiinta de la Institutul de Cercetari Alimentare din Norwich, Marea Britanie, au descoperit ca acestea contin cantitati de antioxidanti mult mai mari decat se crezuse pana acum. Continutul de polifenoli din fructe s-a dovedit a fi de pana la cinci ori mai mare decat cel estimat in studiile anterioare.
Merele - Sursa naturala de sanatate. Merele - Sursa naturala de sanatateMerele sunt de departe cele mai cultivate si consumate fructe din România.
Aproape în fiecare livadã româneascã creste cel putin un mãr, fructele lui fiind consumate din toamnã si pânã în primãvara urmãtoare. Oare au ales bine românii fructul care sã-i mentinã sãnãtosi întreaga iarnã? Vom afla chiar aici cat de mult bine pot face merele care sunt consumate zilnic: PROPRIETÃtILE BINEFÃCÃTOARE ALE MERELOR Previn bolile cardiovasculare prin scãderea colesterolului din sânge, deoarece prin aceasta previn ateroscleroza cu toate consecintele ei neplãcute, în special infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale.
Previn atât constipatia cât si diareea: ele contin fibre alimentare atât solubile utile în caz de diaree cât si insolubile, necesare în caz de constipatie. Sursa: AMN Romania. Romania libera: Editia online. Merele pot fi de patru ori mai dăunătoare pentru dantură decât băuturile carbogazoase, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii britanici, preluat de dailymail.co.uk, potrivit Mediafax. "Nu este vorba numai de ceea ce mâncăm, ci şi de cum mâncăm", a declarat David Bartlett, de la Institutul de stomatologie din cadrul King's College din Londra, coordonator al noului studiu, care mai indică faptul că vinul şi berea blondă sunt la fel de dăunătoare pentru smalţul dinţilor. În acelaşi timp, ceapa murată şi grapefruitul, care sunt consumate mai rar, nu au acelaşi efect dăunător asupra smalţului dinţilor.
"Doctorii au dreptate să recomande consumul de mere, dar, dacă le mănânci lent, nivelul ridicat de acizi din fructe poate afecta smalţul dinţilor. Băuturile asociate cel mai frecvent cu erodarea, mai ales cola, nu au prezentat un risc crescut", a mai spus acesta. O sugestie ar fi ca merele să fie consumate cu lapte sau brânză, pentru că ambele conţin calciu, care neutralizează acizii.
Merele. Merele ocupă primul loc între fructele speciilor pomicole cultivate în zonele cu climă temperată.
Ele sânt reprezentate prin soiuri de vară, cu coacerea în iulie-august (Aromat de vară, Red Melba, James Grieve, etc.), soiuri de toamnă care se consumă în septembrie-noiembrie (Frumos de Voineşti, Parmen auriu, etc.) şi soiuri de iarnă care se recoltează în septembrie-octombrie şi se pot păstra până în iunie (Jonathan, Delicios auriu, Starkrimson, Wagener premiat, etc.). Merele proaspete conţin apă (77,8-88,5%), zaharuri (7,6-16,4%), acizi (0,16-1,27%), substanţe tanoide (0,06-0,31%), substanţe pectice (0,23-1,14%), proteine (0,18-0,72%), săruri minerale, celuloză, hemiceluloză, lignină, enzime, provitamina A, Vitamina C, vitaminele din grupa B (B1, B2, B6, acid pantotenic, vitamina PP, biotină şi alte substanţe.