Anatomie. Rembrandt - Lecția de anatomie a doctorului Tulp Definiție, obiect, metodă[modificare | modificare sursă] Anatomia (ana=prin și tomein=tăiere) este o ramură a biologiei morfologice care studiază forma și structura organismelor, ca și ale părților lor componente. În mod curent, termenul are mai ales o conotație medicală deși metodele anatomiei sunt aplicabile pentru orice organism pluricelular (iclusiv animale, plante, unele ciuperci).
Studiul anatomiei este strâns legat de cel al fiziologiei, iar cu timpul (mai ales în secolul XX) din anatomie s-au desprins discipline complementare: histologia, embriologia, biologia celulară. Disecţie pentru descoperirea trigonului carotic. Disecția este o metodă indispensabilă în studiul anatomiei. Există mai multe variante ale anatomiei, care pot fi clasificate astfel: 1. 2. Anatomia topografică - studiază pozițiile diferitelor elemente anatomice precum și raporturile dintre acestea. Metodele de studiu al anatomiei constau mai ales în observație. Istoria medicinii. Lecţia de anatomie a dr. Willem van der Meer, tablou al pictorul olandez Michiel Jansz van Mierevelt (1617). Istoria medicinei se ocupă atât de evoluția medicinei ca știință, cât și de contribuțiile diverselor personalități în acest domeniu.
Medicina nu a apărut ca știință așa cum o cunoaștem astăzi. De la arta vracilor și șamanilor care pretindeau că alungă duhurile rele, la medicina sacerdoților care practicau în umbra templelor, până la medicina modernă este o cale lungă. Preistorie[modificare | modificare sursă] Boala a preexistat apariției omului pe Pământ: La animale cu îmbolnăviri de diferite tipuri, se înregistrează comportamente care pot fi încadrate printre activitățile tămăduitoare. Există trei izvoare principale pentru studiul medicinei preistorice: paleopatologia: (patologia veche) studiază urme ale proceselor de vindecare și procese patologice conservate pe scheletele vechi, preistorice, studiate cu mijloace moderne de investigare. Antichitate[modificare | modificare sursă] Anatomie – Corpul Uman - Corpul Uman. Vreti sa aflati totul despre structura corpului uman? Atunci, la aceasta categorie a web page ului gasiti toate informatiile pe care le cautati despre anatomia corpului uman.
Articolele de anatomie de la aceasta sectiune descriu fiecare os uman, fiecare muschi si va lasa sa patrundeti pana in interiorul inimii umane. De la unitatea constitutiva cea mai mica ,celula umana, trecand prin sistemul nervos si aparatul cardiovascular, pana la cel mai mare organ omenesc, pielea, aceste articole despre anatomie prezinta toate partile componente ale extrem de complexului corp uman si anatomia lui, ilustrate clar, prin imagini 3d fidele realitatii. Pe siteul corpul uman mai puteti gasi articole despre anatomie organe interne, tesuturile omenesti, glandele si hormoni. Author: Corpul UmanGoogle Recomandarea Corpul-Uman.com: Pret lista: 28.07 leiDoar: 24.41 lei URACTIV DRINK 15plicuri FITERMAN Avantaje - antiinflamator (calmeaza durerile si iritatiile) Ecologie. Ecologia (din cuvintele grecești: ecos - casă și logos - știință, adică "știința studierii habitatului") este o știință biologică de sinteză ce studiază interacțiunea dintre organisme, plante și mediul în care ele trăiesc (abiotici și biotici).
Pentru aceasta ecologia analizează îndeaproape structura, funcția și productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) și a sistemelor mixte (ecosisteme). Cu timpul, în a doua jumătate a sec. XX prin conștientizarea importanța condițiilor de mediu, semnificația termenului ecologie s-a lărgit peste sensul restrâns din domeniul biologiei, devenind și un sinonim pentru ideea de protecție a mediului înconjurător. Totodată, se leagă strâns de ecologie domeniul promovării unei economii ecologizate, unde principiile ecologice devin și principii fundamentale în dezvoltare.
Ecologia este în mare parte o știință descriptivă și experimentală. Istoria[modificare | modificare sursă] Principalele ramuri[modificare | modificare sursă] Ecologia salveaza Romania. De ANDREI OISTEANU 633 afisari din 21.02.2013 | 1 comentariu Ca MER-ii, ca PER-ii / In mijlocul FER-ii In apele tulburi si poluate de dupa revolutia din decembrie 1989, au aparut si formatiuni politice ecologiste. A fost chiar o inflatie: Miscarea Ecologista Romana (MER), Partidul Ecologist Roman (PER), Federatia Ecologista Romana (FER) etc. Se epuizasera denumirile posibile de organizatii ecologiste.
Societatea romaneasca Inflorise ca un MER, ca un PER, ca un fir de trandaFER. Un lux al societatilor educate si bogate Miscarile si partidele ecologiste sunt foarte puternice In Europa, reprezentand - civic si politic - o anumita traditie si mentalitate. Buturuga mica... Intrebat recent de un ziarist ce parere are despre societatea civila din Romania, C.V. Salvati Rosia Montana ...altfel muntii, padurile si satele din zona aurifera vor disparea, iar raurile si apele freatice vor avea gust de migdale amare (= cianura). Salvati Sighisoara Salvati Parcul Carol Salvati raul Mures Salvati Vama Veche.
Botanică. Botanica este ştiinţa plantelor Botanica este știința plantelor – o ramură clasică a biologiei care stă alături de alte ramuri clasice ca: anatomia, histologia, biologia celulară, fiziologia și virologia, cât și de ramuri moderne ca: bioacustica, biochimia, biofizica, biogeografia și biomatematica. Botanica se ocupă cu studiul plantelor din punct de vedere anatomic (anatomia plantelor), morfologic (morfologia plantelor), fiziologic (fiziologia plantelor), clasificare (taxonomia plantelor), originea și evoluția organismelor vegetale. Părintele acestei științe este considerat învățatul grec Teofrast (372 î.Hr.–287 î.Hr.), discipol al lui Aristotel. Acesta a scris mai multe lucrări despre plante.
Cele mai importante sunt Cauzele plantelor și Cercetarea plantelor în nouă cărți. Etimologie[modificare | modificare sursă] Din limba greacă, βοτάνη = "iarbă" Vezi și[modificare | modificare sursă] Bibliografie[modificare | modificare sursă] Botnariuc N. Grădina Botanică „Alexandru Borza”, Universitatea Babes Bolyai. Este o instituţie ştiinţifică, didactică şi educativă, subordonată Universităţii Babeş-Bolyai. Bazele acestei prestigioase instituţii au fost puse de către profesorul Alexandru Borza în 1920 . Pe o suprafaţă de 14 ha, pe un teren cu configuraţie variată, potrivit pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de pe diferite continente, sunt cultivate circa 10.000 de categorii specifice. Grădina Botanică este împărţită în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal. găzduieşte, în funcţie de sezon, multitudinea speciilor şi varietăţilor de plante care au calitatea de a fi, prin excelenţă, decorative .
Peste 120 de taxoni de lalele, zambile, brânduşe, narcise, sunt prezente aici în fiecare primăvară. Sunt prezente aici peste 200 de taxoni de , , , , , , , , , şi atâtea altele. În cadrul , Orientul este reprezentat de grădina japoneză aranjată în stilul tradiţional “gyo-no-niwa” care cuprinde elemente de peisaj specifice (imagine Gradina Japoneza). Zoologie. Zoologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul organismelor care sunt încadrate în regnul Animalia. Actual, organismele sunt clasificate în 5 regnuri: Monera, Protozoa, Fungi, Plantae și Animalia[1]. Termenul de zoologie provine de la cuvintele grecești zoon = animal și logos = stiinta[2]. Zoologia studiază structura, funcțiile, comportarea, dezvoltarea, filogenia, clasificarea, distribuirea, și utilizarea animalelor.
La dezvoltatarea Zoologiei au adus contribuții remarcabile și cercetările unor savanți români, precum Emil Racoviță, Grigore Antipa și alții[3]. Istoria zoologiei[modificare | modificare sursă] Zoologia se începe odată cu descrierele lui Aristotel asupra animalelor în lucrarea sa, numită Istoria animalelor, unde el a descris peste 500 specii de animale. Se spune că Alexandru Macedon, unul din foștii săi elevi, îi trimitea din expediții diferite specii de animale orientale, pentru a fi studiate. Vezi și[modificare | modificare sursă] Medicină veterinară. Categorie:Ramuri ale zoologiei. Biologie. Animale Peşti Biologia (din greacă βιολογία biología, βίος bíos însemnând „viață”) este știința care se ocupă de studiul tuturor organismelor vii, precum și al entităților (virusuri / viruși, viroizi) și fenomenelor legate de acestea.
Termenul a fost creat și introdus în știință in 1802 de către Jean-Baptiste de Lamarck și G. Treviranus[1] și provine din cuvintele grecești βίος / bios, « viață » și λόγος / logos, « cuvânt, discurs, știință ». Cele mai vechi cunoștințe scrise din domeniul biologiei datează de la Aristotel și Teofrast. Majoritatea științelor biologice sunt discipline specializate.
Biologia ca domeniu separat al științelor exacte și naturale a fost dezvoltată în secolul XIX când științiști au descoperit că organismele împărtășesc caracteristici fundamentale. Definiții ale diverșilor autori[modificare | modificare sursă] Istorie[modificare | modificare sursă] La începuturile secolului XX, redescoperirea lucrărilor lui Gregor Mendel a adus la dezvoltarea rapidă a geneticii.