Piatra-Neamt.net - Portal nemtean. Iași. Municipiul Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor; istoric Jassy sau Iassy) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iașii au fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918. Conform datelor recensământului din anul 2011, municipiul Iași număra 290.442 de locuitori și era astfel al patrulea oraș ca mărime din România. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori.
Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Peste 60.000 de studenti trec pragul universitatilor din oras. Aici a fost fondată și funcționează prima universitate din România, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, astăzi una dintre cele mai prestigioase instituții academice din țară, precum și alte patru universități publice și șapte particulare.[3] Istorie[modificare | modificare sursă] Constanța. Constanța (greacă :Tομή Tomí, latină: Tomis Constantiana, în italiană și, din ea, în alte limbi latine Constanza, bulgară :Кюстенджа, turcă :Köstence) este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reședință a județului cu același nume și cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constanța este, alături de Cluj Napoca, orașul cu cel mai ridicat standard de viață din România.[3]Conform recensământului din anul 2011, Constanța avea 283.872 de locuitori.[2] În jurul municipiului există o arie metropolitană importantă care face din Constanța a doua zonă metropolitană a țării după București.
Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis[7]. Geografie[modificare | modificare sursă] Amplasare[modificare | modificare sursă] Suceava. Suceava este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Suceava (România). Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Timp de două veacuri a fost capitală a principatului Moldova, iar între 1774–1918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei). Alte nume[modificare | modificare sursă] în germană Sotschen, în poloneză Suczawa[3], maghiară Szucsáva, idiș שאָץ Șoț, ucraineană Сучава (Sučava) în germana veche Sedschopff[4] Geografie[modificare | modificare sursă] Localizare[modificare | modificare sursă] Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri.
Municipiul Suceava este reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu același nume, fiind localizat în partea central-estică a sa. Orașe apropiate[modificare | modificare sursă] Galați. Galațiul este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Galați, județ situat în apropiere de colțul celor trei frontiere în Moldova, România. Conform ultimului recensământ din 2011, populatia orașului era de 249.732, fiind al 8-lea oraș din țară ca număr de locuitori.[3] Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova.
Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin. Viața economică s-a dezvoltat în jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic Arcelor-Mittal și a Portului Mineralier. Geografie[modificare | modificare sursă] Municipiul Galati este situat în partea de sud a Moldovei, în ValeaSiretului, străbătut de Dunărea. Este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45° 27' latitudine nordică și 28° 02' longitudine estică. Turnul de Televiziune Galaţi. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca (până în 1974, iar apoi colocvial Cluj; în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în dialectul săsesc Kleusenburch, în idiș קלויזנבורג, Cloizânburg, în latină Claudiopolis, în poloneză, Kluż, în sârbă Kluž) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al județului Cluj.
În trecut a fost reședința Comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Etimologie[modificare | modificare sursă] Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de G.
Municipiul Tirgu-Mures. Iernut. Iernut, colocvial Ernot, Iernot, (în maghiară Radnót, în germană Radnuten) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România. Orașul este situat în vestul județului, pe râul Mureș, pe DN13 la 2 km de intersecția acestuia cu DN14A. Localizare[modificare | modificare sursă] Iernut, parte componentă a județului Mureș, este situat în partea centrală a Podișului Transilvaniei, pe cursul mijlociu al râului Mureș între localitățile Târgu Mureș (30 km) și Luduș (14 km), la latitudine nordică de 46°27′13″ și longitudine estică de 24°14′0″. Altitudinea absolută de 286m se află în zona bisericii romano-catolice. Suprafața lui de 106 km2 ocupă 1,5%-2% din județul Mureș. Orașul Iernut se găsește pe malul stâng al râului Mureș, pe Drumul Național DN15, respectiv pe Drumul European E60, între Târgu Mureș, Turda și Cluj-Napoca.
Geografie[modificare | modificare sursă] Mureșul la Iernut Clima din partea de podiș este una continentală, moderată de dealuri și pădure. Istoric[modificare | modificare sursă] București. București este capitala României și, în același timp, cel mai populat oraș, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori (2011[4]) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În realitate Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane.[5] La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează o populație de aproximativ 430.000 de locuitori.[6] Prima mențiune a localității apare în 1459.
În 1862 devine capitala României. Etimologie[modificare | modificare sursă] La jumătatea secolului al XVII-lea călătorul oriental Evliya Çelebi nota în memoriile sale că numele reședinței de scaun a Țării Românești se trage de la acel fiu al lui Gebel-ul Himme din tribul Beni-Kureis, anume Ebu-Karis, de aici Bukris - București.[7] În 1781, I.Fr. Parcul Herăstrău. Vaslui. Vaslui (în maghiară Vászló, în rusă Васлуй, în sârbă Васлуј) este un municipiu situat în estul României, reședința județului Vaslui din Regiunea istorică Moldova aproape de frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, județul Vaslui a devenit granița de est a Uniunii. Punctul de trecere a frontierei Albița ajungând cel mai mare din Europa de Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intră în componență: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viișoara. Este atestat documentar în anul 1375. Conform datelor recensământului din 2011, Vasluiul avea o populație de 55.407 locuitori.[3]. Istoria[modificare | modificare sursă] Se pretinde că orașul Vaslui ar fi fost înființat de bizantini, în memoria trecerii lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele Împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova).
Parte a complexului Curţii Domneşti Geografia[modificare | modificare sursă]